Cand am citit prima data despre "greva suptului" pe blogul "Mami, alapteaza-ma" m-am tot gandit la ce se refera, oare eu am trecut printr-o astfel de experienta si daca da ar ajuta sa o scriu? Sper ca da si sper sa va fie utila povestea mea sa nu simti ca ati pierdut din timpul si asa pretios al unei mamici...
Micul nostru print s-a nascut intr-o zi de iunie in urma cu aproape doi ani si este minunea mea mica, un copilas alaptat si fericit si nu in ultimul rand: un mic cristofor columb la cum ii place lui sa descopere lumea si sa analizeze cele mai mici detalii.Cand bebe a dorit sanul si laptic l-a primit la cerere, indiferent de varsta, orar de mese si altele. Mamele care alapteaza stiu ca uneori doar uneori:) cand simti ca nu mai poti de oboseala te gandesti oare va ajunge la o rutina a suptului?:) sau o noapte dormita cap coada sau o zi in care...Asa gandeam eu cand bebe avea 10 spre 11 luni si cautam sa-l inteleg de ce uneori suge des si alteori uita de san si ce il motiveaza sa se trezeasca de multe ori pe noapte. Mi-au fost atat de utile site urile mami alapteaza-ma si kellymom si apoi altele pe care le-am descoperit tot prin intermediul lor...Am citit atunci ca nu este vorba de intarcare cand nu mai suge sau ca nu ar mai vrea sanul ci este ceva natural pentru el mai ales curios fiind sa uite sa suga. Apoi am citit ca daca ziua suge mai rar sau "uita"sa suga cat are organismul nevoie nu e anormal sa suga des noaptea pentru ca bebe ia chiar si o treime din hrana zilnica de lapte in timpul noptii.
In acest timp in care incercam sa il inteleg mai bine, plecam la bunici. Era mai, vreme frumoasa, ziua se bucura de soare, noaptea incepuse sa doarma mai bine, amandoi eram mult mai odihniti:). Doar ca intr-o noapte, la bunici, avea cred aproape 11 luni, dormeam in pat amandoi si intr-un somn profund, l-am simtit cum mititelul doreste sa suga. I-am oferit sanul, a supt, (foarte putin am realizat mai tarziu) apoi a adormit. Am adormit si eu, linistita cu el langa mine, iar dimineata cand s-a trezit a supt din celalalt san si fericit s-a dat jos din pat, apoi in patru labe a luat-o "in descoperiri" prin casa. Mami a mea si sora mea mica s-au jucat cu el, apoi dupa o schimbul de pijamale am mers la centrul de zi unde invata surioara mea, ea fiind un copil cu nevoi speciale. Acolo s-a jucat si a primit de la doamne biscuiti pe care i-a rontait cu pofta, fructe si mai mai ca nu vroia sa vina acasa de dragul tuturor. Se apropia ora de somn si stiam ca el adoarme la san, langa mine.
Va scriu aceasta poveste (si sper ca nu v-am plictisit:) pentru a intelege ca aceasta zi el a petrecut-o mai mult in joaca, in rontaieli si de cate ori il luam langa mine sa suga se fastacea si nu vroia, o singura data a mai supt, la pranz iar eu din neatentie i-am oferit tot sanul din care supsese dimineata si el obosit fiind de la joaca a luat putin, s-a linistit si a adormit.
Dupa amiaza, era aproape 5 pm, imi simteam celalalt san tare si incepuse sa ma doara si am inteles atunci ca noaptea bebe supsese putin, ca ar fi nevoie sa mai suga din el...doar ca bebe cand s-a trezit, din nou nu a mai vrut laptic, ci joaca prin casa cu sora mea. Era agitat si chiar daca in camera, in liniste cand in luam langa mine sa suga, tragea putin si apoi se foia si vroia sa plece.
Spre seara, tensiunea si durerea din san erau mari si atunci am inceput sa eliberez laptele cu mana, pompa nu o aveam cu mine, era in Bucuresti, sa pun comprese reci. Erau dureri mari, simteam deja noduli in sanul din care el nu trasese peste noapte, apoi in jur de noua seara au inceput febra si frisoanele.
Stateam langa el in pat, il alaptam si il culcam si simteam cum tremur de frig desi eram inveliti amandoi intr-o pilota calduroasa. Partea buna a fost ca el in acea seara a ales sa suga din sanul "cu probleme" si l-a eliberat, iar peste noapte i l-am mai oferit si pe acest si il schimbam cu celalalt pentru a-l mai elibera de nodului. Dimineata l-am alaptat mult mai usor, iar pe parcursul urmatoarei zile nodulii si durerea au disparut. Am trecut cu bine peste asta si sunt asa recunoscatoare ca il pot alapta si acum pe copilasul meu.
Ce am invatat eu din experienta aceasta:
- Este important sa urmaresti comportamentului copilasului si sa vezi ce il determina sa nu mai vrea sa suga. in cazul meu a fost locatia noua si nevoia de a descoperi "totul si acum".
Dupa aceasta experienta, l-am luat langa mine in pat mai des, in camera cu liniste, i-am oferit sanul, uneori sugea cu pofta semn ca ii era de fapt foame, alteori vroia sa mergem la joaca, dar cred ca fost ok ca am procedat astfel pentru ca nu am mai avut probleme cu noduli, iar noaptea si-a echilibrat somnul - se trezea mai rar si era mai linistit.
- Sa citesc cat mai mult despre alaptare nu doar cand am o problema ci si pentru a fi informata. Pentru ca uneori cand apar anumite dileme e bine sa fii cat de cat pregatita, macar cu o lista de site-uri utile. Poti sa apelezi si la consultanti in alaptare.
- Sa am incredere in mine si in copil si sa stiu ca laptele meu este cel mai bun pentru el si cand vrea sa suga inseamna ca de asta are nevoie. Sa fiu impacata cu mine. Cred ca am fost si eu speriata si nesigura cand s-a intamplat povestea despre care am scris. In jur cei dragi considerau ca bebe este deja mare, si veneau cu intrebarea "de ce il mai alaptezi asa des?", "trebuie sa te sperie gandul ca daca il alaptezi des el nu va stii niciodata sa adoarma altfel" si altele in acest gen. Nu este usor sa suporti presiunea familiei si uneori ea se suprapune poate peste o perioada grea si obositoare si atunci parca esti tentat sa te bucuri ca "azi nu a supt mai deloc". Nu sunt mandra de mine pentru ca am avut sentimentul asta, mai mult inconstient, dar il scriu pentru ca poate treceti prin astfel de situatii.. Pana la urma, cei din jur pot fi educati, iar un copil peste un an alaptat chiar si in public nu este altceva decat o normalitate. Laptele matern nu este doar hrana, ci si un loc de alinare, un mod de a ne iubi copii asa cum ei simt nevoia sa fie iubiti.
http://www.diversificarenaturala.blogspot.ro/2012/07/saptamana-mondiala-alaptarii-1-7-august.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu